niste fură împiedecate în Moldova, în schimb, izbucniră în 1831, răscoale țărănești.
Inlăturarea micii boierimi din pozițiile pe care aceasta le ocupase la începutul domniei lui Ioniță Sturza, născu o promptă reacțiune din partea ei. Organizării unui complot, sub conducerea lui Sion, îi urmă imediat ridicarea sub arme a țărănimii, din mai multe județe. Radu Rosetti susține — și afirmațiile lui par întemeiate — că răscoalele țărănești din acel an au o legătură directă cu conjurația micii boierimi.
Inainte ca Regulamentul Organic să fi fost pus în aplicare, deși acei care conlucraseră la redactarea lui ținuseră secretul asupra dispozițiilor pe care le cuprindea, totuși unele dintre acestea fură cunoscute, mai înainte. De altfel, dată fiind compunerea comisiei de redactare — din patru boieri cu giubele — surpriza nu putea fi prea mare.
O parte din conducătorii micii boierimi începură „să se adune în chip tainic, să împrăștie foi volante, cuprinzând proteste, să alcătuiască contra-proiecte de constituții și să trimită scrisori de amenințare boierilor celor mari”. Mișcarea avea legături întinse, căci „întreaga mică boierime luase parte la ea pentrucă se temea să piardă toate privilegiile”. Deținătorii puterii parvin însă să decapiteze mișcarea începută arestând pe cei din fruntea ei. Dar înnăbușită sus, izbucni cu violență jos.
In ținutul Romanului, apoi la Deleni, lângă Herța, în Nordul Moldovei, și în Covurlui satele se ridicară „în arme nu numai asupra rânduielilor guvernului, maltratând atât pe ispravnici și pe boierii trimiși să-i liniștească, cât și pe un adjutant al vice-prezidentului, Mircovici, ci și asupra stăpânitorilor de moșii”.[1]
Răscoala luă forme organizate. Cei răsculați păstrau legătura între sate, iar conducătorii lor încearcă să întindă răzmerița cât mai departe. La Săbăoani, unde fu trimis un regiment de călăreți înarmați cu două tunuri ușoare, răsculații fură înfrânți. Din rândurile lor cad optsprezece morți și patruzeci și
- ↑ Radu Rosetti op. cit., p. 55—56.
