Pagină:Traian Demetrescu - Aquarele.pdf/72

CÎT O VIAȚĂ…

Ne-am întîlnit pe-o vreme tristă,
Și, plinĭ de ploaie și noroĭ,
Cu ’ncredere ne-am luat de mînă,
Pornind spre casă amîndoĭ.

In cameră un frig de moarte…
Ea m’a ’ntrebat din ochĭ: rămîĭ?—
Și-am împărțit, străinĭ și singurĭ,
Acelașĭ rece căpătăiŭ.

59