Pagină:Teofil Sidorovici - Carol II - Din culmea unui deceniu de glorioasă domnie.djvu/57

Această pagină nu a fost verificată

nostru, spre care ne călăuzește cu atâta grijă și părintească ocrotire, Marele Străjer al Țării în fru-moasele-I cuvinte:

„Toți Românii sunt datori, în aceste clipe, când multe primejdii se pot ivi, să lase la o parte interesele personale, și să munciască cot la cot, într'un singur gând: al consolidării naționale.

Toți trebuie să fie conștienți că numai printr’o întărire și înflorire a obștei românești, poate fiecare să-și găsiască fericirea și liniștea.

Nu poate să mai existe în România de mâine un interes particular, care să nu stea alături cu interesul obștesc al Patriei.

Consolidarea țării este o datorie față de istorie, față de sutele de generații care au luptat și au pătimit pentru menținerea unui neam statornic, care și-a jucat, tăcut dar hotărât, rolul lui în desvoltarea civilizației europene.

In numele acestui trecut, în numele acestor străbuni, cari au îndurat atâtea pentru viabilitatea neamului românesc, trebuim noi, cei de astăzi și aceia care ne vor urma, să luptăm și să ne unim, pentru ca o moștenire atât de glorioasă să fie ferită de orice primejdie dușmană!

(Răspuns la felicitările Guvernului — 1 Ianuarie 1939).