Această pagină a fost verificată
Unde sunt Tătarii, Cumanii, Pecenegii, Avarii?... Ca fumul s’au risipit, înghițiți de alte seminții ale pământului.
Noi am rămas.
Despărțiți cum am fost, nu ne-am rătăcit totuș. Aveam în suflete Credința în Cel de Sus și Nădejdea în Cel de pe pământ.
Prin ele Domnitorii trecutului și-au făcut loc în istorie, istorie pe care au împodobit-o cu vrednicii fără de seamăn.
Cu câtă nespusă mândrie cetim azi, în letopisețele vremii, titlurile voevozilor de demult:
- „Io Mircea Basarab din mila lui Dumnezeu Mare Voevod și Domnitor a toată țara Ungrovlahiei și al părților de peste munți, încă și spre părțile tătărăști și Amlașului și Făgărașului Herțog, al Banatului de Severin Domn și de amândouă părțile pe toată Dunărea până la Marea cea mare și cetății Dârstorului singur Stăpânitor”...
Sau:
- „Din mila lui Dumnezeu, Io Ștefan Voevod Domnul Moldovei"...
Sau:
- „Io Mihai, din mila lui Dumnezeu, Voevod al Țării Românești, al Ardealului și Moldovei baștele și întări-tură a toată creștinătatea"...
