Pagină:Teofil Sidorovici - Carol II - Din culmea unui deceniu de glorioasă domnie.djvu/31

Această pagină a fost verificată

de o oră a întârziat 45 minute, Suveranul l-a întrerupt binevoitor după ultimul sfert de oră, amintindu-i că audiența a luat sfârșit.

Bucuriile cele mai mari ale Suveranului nostru, sunt acelea care se referă la progresul național și la puterea cu care națiunea se afirmă în concertul popoarelor lumii.

Grija de oștire, stă în fruntea tuturora.

E un neîntrecut strateg și orice manevră la care participă activ, Îl pasionează. La critică folosește argumente de o înaltă valoare tactică și uimește prin agerimea cu care pătrunde în miezul diferitelor situații. Este un strălucit ofițer de Stat Major, cu o pregătire militară desăvârșită.

A trăit în mijlocul soldaților și ofițerilor încă din anii adolescenței și în timpul războiului a organizat minunatele trupe ale vânătorilor de munte, pe care le-a și comandat pe front.

Iubește pe soldat și preocuparea de căpetenie este aceia de a-l pune în condițiuni excelente de viață, atât în timp de pace cât mai cu seamă în timp de război.

Iubește deasemenea pe ofițer și-l vrea cât mai apropiat de sufletul ostașului, căci spiritul de camaraderie coboară luminos dela Rege până la ultimul soldat.

Este un mare amator de artă și posedă una din cele mai însemnate colecții de picturi și sculpturi.

E un mare iubitor de artă veche bisericească pe care o cunoaște și o apreciază.

Pe nesfârșitul hali al etajului de sus dela Palat, se văd