cum trebue să facă cu conștiinciozitate și cu dorința ca tot ceeace face, să se răsfrângă în chipul cel mai fericit asupra tuturor, pentru progresul Neamului și Țării.
(5 Octombrie 1937. Breaza).
,J?iecare vreme cu nevoile ei. Mișcarea aceasta este o nevoe a vremurilor de azi, când toți, și mici și mari — mai ales cei tineri — năzuesc către noui idealuri, simt în sufletul lor nevoia unei munci închinate patriei și neamului. Am venit să umplem acest gol și să dăm tineretului românesc un nou crez, un nou avânt pentru binele patriei.
Unificarea națională a făcut-o generația dinaintea voastră; consolidarea acestei unificări, voi generațiile ce se ridică, aveți datoria de a o împlini. Iată de ce bucuria Mea e mare, văzând felul cum tineretul Meu a răspuns la chemarea ce I-am făcut și sub mândrele falduri ale drapelului străjeriei, s‘a înhămat la munca cea mare a României de mâine.
Acest viitor, pe care voi cei tineri îl veți făuri, este plin de jertfe, în tot cazul, cere o muncă încordată și o credință fără margini. Dar, dacă ea este adesea grea, ea trebue făurită cu voe bună și bucurie. La noi nu există sentimentul că te-ai jertfit pentru cauza ta, pentru neamul tău, ci numai bucuria nesfârșită că ai făcut un pas înainte și ai înfăptuit ceva în folosul obștei românești. Munca noastră este o muncă individuală, într’un efort comun, în folosul comunității. Această comunitate este una
