funciare. Alături de partidul liberal, care rămâne cel mai puternic și bine organizat partid al burgheziei românești, apar noi partide: partidul poporului, partidul țărănesc, unit în 1916 cu cel național, etc. Diferitele naționalități din cuprinsul țării își formează partidele lor: partidul maghiar, german, bulgar, ucrainian, etc. Primele parvin, dela început, să aibă reprezentanți în parlament.
Alături de aceste partide — toate burgheze în programul și tendințele lor — se afirmă, în anii imediat următori încheerii păcii, partidul social-democrat ca o mare forță. Cel puțin electorală. In adevăr, în alegerile din 1920 întrunește un număr atât de masiv de voturi, cu toată teroarea deslănțuită în timpul campaniei electorale împotriva candidaților lui, încât obține douăzeci de mandate parlamentare. Dar deși numele era altul, de fapt partidul a continuat și după războiu să fie un partid pur social-democrat. In fruntea acestui partid se mențineau vechii conducători dinaintea primului războiu. Lipsit de un program revoluționar, minat de curente divergente, ros de oportunism, partidul socialist se scindează pe chestiunea afilierii la Internaționala a III-a la congresul din Maiu 1921, în trei fracțiuni: majoritatea o formează partidul socialist-comunist — partidul comunist de mai târziu — o parte, a minorității, retrasă din congres, va apărea după câțiva ani, sub forma partidului social-democrat, o altă fracțiune, centristă, se va alipi, în cele din urmă acestui din urmă partid. In primăvara anului 1924 partidul comunist — întrucât dela congresul al II-lea ținut în 1922 abandonă ambigua formulă de socialist-comunist — este dizolvat și scos afară din lege. El a continuat însă tot timpul să activeze clandestin, având presa, publicațiile și aparatul său politic. O serie de organizații de massă: „Blocul muncitoresc-țărănesc”, „Liga Muncii”, etc. desfășoară mulți ani o activitate legală, în cadrul ideologiei și platformei politice a Partidului Comunist.
Nu este locul să facem aici istoricul partidelor din România și evoluției lor, în anii care au urmat primului războiu