gram, figurând dela început în „crezul legionar”. Cu asemenea propagandă, a fost câștigat în primul rând clerul. Preoții au început să devină cei mai devotați și activi propagandiști legionari. Nu puțin a contribuit clerul la formarea și răspândirea curentului gardist și a misticei codreniste în massele populare.
Psihoza Maglavitului a apărut astfel sub altă formă. A îmbrăcat doar o nouă haină. Utilizând același fond de incultură și primitivitate a țăranului, speculând veșnica lui căutare a „omului” și a formulei care să-l poată mântui de toate nevoile și mizeriile existenței lui, folosind mistificări și falsuri nu mai puțin absurde decât cele dela Maglavit — propaganda legionară a parvenit să creeze o adevărată mistică în jurul lui Codreanu și a Legiunii.
Impletirea propagandei politice cu exploatarea misticismului religios al țărănimii, subordonarea religiei unor scopuri politice și încadrarea ei în programul „Gărzii de Fier”, constituia, fără îndoială, unul din elementele caracteristice și specifice ale mișcării fasciste din România. Vorbim de astădată de întreaga mișcare, întrucât și „Liga Cuzistă” a utilizat aceleași metode de propagandă ca și Garda de Fier", dar cu mai puțină amploare și perseverență.
Procedeele întrebuințate de „Garda de Fier” în propaganda ei, nu dovedeau vre-o inconsecvență cu ideologia mișcării. Dimpotrivă, această propagandă se integra complect propriei sale ideologii, atunci când apela la instinctele primare și fondul de primitivitate al țărănimii române, rodul atâtor veacuri de întuneric, de crâncenă apăsare și sângeroasă exploatare.
Ideologia gardistă era astfel redusă la nivelul prejudecăților țărănimii noastre. Numai pe acest fond, mișcarea a putut crește și progresa în mediile rurale.
