vește platforma politică, „Garda de Fier” cerea, în interior, crearea statului totalitar prin distrugerea regimului parlamentar și desființarea tuturor drepturilor și libertăților publice. In politica externă, cerea imediata intrare a României în axa Roma-Berlin. „Garda de Fier” urmărea în primul rând obiective anti-comuniste și apoi antisemite și xenofobe. Organizatoric, ea se bazează pe formațiuni para-militare antrenate, pregătite și disciplinate. Celula era, „cuibul” format de un număr restrâns de aderenți. Intreaga mișcare se baza pe ierarhie și cunoștea o serie întreagă de trepte quasi-militare.
„Liga Cuzistă” a activat dela începutul înființării ei pe bază parlamentară. Conducătorii ei nu-și propuneau transformarea statului, astfel cum era el organizat până la 11 Februarie 1938. Guvernul format din sânul Ligii, la începutul anului 1938, dacă facem abstracție de unele excese antisemite, se pregătea să urmeze întocmai tradiția guvernelor parlamentare și liberale din trecut. Punctul central în programul și ideologia cuzistă era antisemitismul. Cererea fundamentală, în politica internă, era excluderea evreilor din viața economică și socială a țării. In politica externă, deși conducătorii Ligii și-au manifestat deschis simpatiile lor pentru axa Roma-Berlin, au căutat, fiind la guvern, o formulă de compromis față de democrațiile apusene și de Liga Națiunilor. Organizațiunile lor para-militare nu reprezintă o forță reală. După scurta guvernare gogo-cuzistă mișcarea a slăbit și în urmă a dispărut total din arena vieții publice. Din organizațiile ei de luptă — cămășile albastre — n’a rămas nici urmă.
Cercetând activitatea desfășurată de mișcarea legionară din România în anii 1933—37, suntem siliți să începem cu o digresiune. Termenul „digresiune” este, de fapt, impropriu, în-
