Această pagină nu a fost verificată
98
Ca și Aurora tu ești luminoasă
Totd-auna mândră ca o stea pe cer,
Dar te văz acuma mult mai grațioasă,
Aste gânduri triste de la tine pier.
Frumusețea nopții, ea când ne aratâ
Cerul fără de nori pe el stele mii,
Și o parte Luna zâmbind întristă
Care-n multe inimi face spazmuri vii.
Cântecul de pasări cel de armonie,
Mirosul de roze, murmurul de râu,
Or ce alt în lume plin de melodie,
Ce să-ncânte poate pe un suflet viu.
Toate-m i par pălucă, toate sânt de ură
La a ta ființă cării a zâmbit,
Numele tău singur țn a sa figură
Covârșaște or ce lucru strălucit.
