Această pagină nu a fost verificată
97
Primăvara naște florile învie
Atmosfera cântă drag mi-e s-o ascult;
Moarta frumusețe acum este vie,
Te-am văzut iubito, eu nu voi mai mult.
Mâna ta de buza-mi tristă veștejită
Înger de slăvire când s-apropia,
Îmi simțeam senină inima-mi rănită
Și mai blând amorul ce o sfâșia.
Mâna ta iubito, mi-a dat floricele
Ce ca primăvara din senin răsar,
Când acele-n mine d-a vieții rele
Era supt o umbră tristă făr' de har.
Roza purpurie, Crinul din grădină
Veștejesc îndată mirosul pierzând,
Dar a tale grații pline de lumină
Ca o copiliță, nori nu le coprind.
7
