Această pagină nu a fost verificată
85
Într-ast lăcaș plin de suspinuri
D-a mea stăpână eu depărtat,
Or ce minut petrec în chinuri;
Cu totu-n lacrămi sânt înundat.
într-astă stare în desnădejde
Or ce plăncere n-am de dorit,
Fără-ncetare durerea-mi crește,
Să plâng dar soarta ce m-a gonit.
O zile triste! curgeți, grăbiți,
N-am ce mai pierde, ce să jertvesc,
Ore fatale ce mă opriți
D-a bea paharul ce-atăt doresc?
