Această pagină nu a fost verificată
34
Am un bărbat de ocară,
De leneș unic in țară,
Nu-l vezi nici Iarnă nici Vară
Să iasă din sat afară.
Pe drumuri nu știu ce face,
Că acasă mai mult zace,
Eu îi vorbesc și el tace.
Strigă, lasă-mă în pace.
Singură-s cu voie bună,
Casa de vorba-mi răsună,
Când îl văz pe el la lună
Jumătate sânt nebună.
N-are pofta nici de Lume,
Fuge să nu se afume,
De iubire și de glume
Mi-e bărbat doar cu un nume.