Barbitonsorem misimus sub Bethleen. Hinc reversus misimus eundem cum certis Walachis ad intercludendas vias versus Moldaviam.[1]
2 Noembrie 1553. — Tot pentru închiderea drumurilor, Bistrițenii trimit Domnitorului Moldovei, pe Ștefan Bărbierul, poate acelaș Ștefan care servise și pe Petru Rareș:
„ad mandatum domini Wayvode, misimus Stephanum Barbitonsorem, nostrum concivem, versus partes marmarosienses cum certis Walachis, ad intercludendas vias versus Moldaviam”.[2]
25 Mai 1557. — Alexandru Lăpușneanu, domn al Moldovei între 1552 și 1568, a fost un sanghinar de pomină, un bolnav care suferea când de picioare, când de ochi, din care cauză mereu avea nevoe de medici ca să-l îngrijească. La 25 Mai 1557, Brașovenii i-au trimes pe Petrus Barbitonsor:
ingresso familiari domini Alexandri Waywode, mettercio, postulans intromitti barbitonsorem..; cum illis intromissus est Petrus Barbitonsor”.[3]
12 Septembre 1557. — Spre toamnă, oamenii lui Alexandru Vodă, se întorc acasă cu Petru Bărbierul.[4]
23 Ianuarie 1558. — Lăpușneanu se bolnăvește de ochi și cere Bistrițenilor să-i trimită pe Andream chirurgum, să-l îngrijească și să-i aducă și niște herbarus, adică erbi sau medicamente din plante care nu cresc decât în Ardeal prin luna Mai:
„…Quod Dominaciones Vestre Prudentem et Circumspectum Andream chirurgum, concivem vestrum, ad peticionem nostram ad nos destinaverunt, grato animo accipiemus, consimili favore et benevolencia atque vicinitate gratificare conabimur. Ostendimus sibi defectuositatem oculorum cui subvenire deberet. Verum, ex quo virtutem herbarum tempore maii expululandarum, quo defectuositati subvenire posset, cognoscere posse significavit, remisimus illum ad Dominaciones Vestras. Petimus itaque Dominaciones
