Sari la conținut

Pagină:Samarian - Medicina și farmacia în trecutul românesc, vol. I (1938).pdf/37

Această pagină a fost verificată
31

sau ori la Brașov, ori la Bistrița, ori la Sibiu, și cereau nu un vraciu mai bun, ci un bărbier, căruia îi spuneau „doftor”. Este o dovadă neîndoioasă că bărbierii erau socotiți doctori, că prin urmare ei erau doctorii cărora li se spunea vraci.

Se pare că Brașovul era centrul de învățătură pentru bărbierii doctori. Un document din 9 Iunie 1436, spune că Iliaș Vodă al Moldovei a scris la această dată Brașovenilor, pentru un fiu de croitor din Roman, dat la Brașov să învețe meșteșugul bărbieriei.

Elyas Waywoda et dominus terre moldawyensis.

Providi et honesti viri, nobis dilecti. Ad querimoniam Iohannis sartoris nostri de Romanforo alias scripsimus Providenciis Vestris qualiter ex parte honesti viri Petri rasoris, vestri videlicet concivis, de facto filii sui, quem scilicet ad docendum rasoriam artem (per) eidem Petro sub caucione fideiussoria assignaverat, vos iustitiam faceretis; quam iusticiam usquemodo, simulantes, nullatenus facere curastis, in eiusdem grande preiudicium et iacturam. Quare rogamus vos quatenus, agnitis presentibus, ipsi Iohanni ex parte dicti Petri plenam faciatis iusticiam, neve exinde nobis urgeatur querulari. Vel alias, vobis secus facientibus quod non credimus, providebimus iuri suo. In quo tandem nobis minime poteritis inputare. Aliud igitur non facturi.[1]

1460. — Incă înainte de această dată, Ștefan cel Mare avea un bărbier la Suceava, un Italian maestro Ivane barbero del dicto Vaivoda, de origină Genovez.[2]

14 Februarie 1533. — Bărbierii erau în mare cinste în orașele Ardealului și ocupau posturi de încredere. Așa de exemplu, la data indicată, găsim un Martinus Berth, care făcea parte din Sfatul orașului Bistrița.[3]

20 Aprilie 1534. — Din Brașov, poate că și din Sibiu și din Bistrița, bărbierii aceștia veneau în orașele mari dela noi și făceau pe doctorii. Trebue să credem acest lucru, pentrucă Românii au avut de dus prea multe răsboaie și de suportat prea multe năvăliri răsboinice, ca să putem admite, că n’au avut și meșteri care să-i îngrijească în cazuri de răniri.


  1. N. Iorga, în Hurmuzachi, vol. XV/I. Documentul XXXIII. pag. 22.
  2. I. Nistor. Auswärtige Handelsbeziehungen der Moldau, pag. 193, No. 3. cf. Xenopol. vol. IV, pag. 161, No. 27. – N. Iorga Istoria Comerțului Românesc, vol. 1 pag. 125.
  3. N. Iorga, în Hurmuzachi, vol. XV/I. Documentul DCLXXXV, pag. 366 și Indexul vol. XV/2, cuvântul bărbieri.