sericesc ideei medicale, în epoca când s’a scris Pravila lui Matei Basarab, adică mijlocul secolului al XVII-lea.
De acum înainte începe a treia etapă în evoluția ideei medicale, acea a îndrumărei științifice, a observației directe a fenomenelor. Secolul al XVII-lea a dat la iveală un foarte mare număr de descoperiri în toate domeniile științei și mai ales în cel al medicinei. Newton a descoperit gravitația; Kepler, mișcările matematice ale planetelor; barometria descoperită de Pascal. Chimia este îndrumată pe căile științifice de către Robert Boyle și I. B. van Helmont, cel prea mărit de Dimitrie Cantemir al nostru. Grimaldi descoperă legile refracției luminei și Galileu descoperă luneta și microscopul, permițând omului, să cerceteze misterele firii în infinitul mare și în infinitul mic. Marcel Malpighi studiază structura plantelor și descopere circulația capilară grație disecțiunei anatomice, care se face acum în mod curent în toate institutele de anatomie. Wiliam Harvey descoperă circulația sângelui și Gaspar Aselli pe cea limfatică. Valsalva, elevul lui Malpighi și profesorul lui Morgagni desăvârșesc cunoștințele anatomice; aceste cunoștințe se complectează de alți cercetători grație perfecționărei microscopului de către Leuvenhoek. Descoperirile lui Santorio, Borelli, Van Helmont, etc., în medicina experimentală și iatrohimiei, sunt complectate de cercetări în fiziologie făcute de Antonio Pacchioni, Glisson, etc.
Toate aceste descoperiri se datoresc studiului direct al naturii. Acest sistem se aplică și medicinei. Observarea directă a boalei și a bolnavilor creiază clinica, ilustrată dela început de un Sydenham, Lancisi, Dimerbrok, Giorgio Baglivi, faimos prin aforismul rămas clasic; Qui bene diagnosticat, bene sanat. In chirurgie, Severino descoperă traheotomia în difterie. Dionis întemeiază Academia de hirurgie din Paris. Chamberlen descopere forcepsul și Mauriçeau stabilește primele legi de obstetrică.
In direcția terapeuticei se fac progrese imense. Se descopere quinquina și ipecacuana. Se introduce digitala. Se întroduc o sumă de specialități, care au avut darul, ca și astăzi, să înbogățească pe cei cari li-au întrodus. Apoi, întroducerea cartofului, a ceaiului și cafelei aduc o mulțime de inovații în dietetică. Insfârșit epidemiologiști de seamă ca Lancisi și Fracastor încep să preconizeze măsurile cele mai bune pentru combaterea epidemiilor.
Faima atâtor descoperiri, cari îndrumau ideia medicală pe calea firească a cercetărilor directe, avea să ajungă și la noi prin contactul ce aveam cu străinii. Căci Românii n’au fost niciodată izolați de
