d) Simțurile omului sunt în număr de cinci: vederea, auzirea, gustarea, miroseala și pipăirea, toate independente:
…Vederea iaste mai mare de cât auzirea, pentrucă mai credincios lucru iaste a vedea de cât a auzi, că de multe ori auzim un lucru și acela iaste minciună, iară când vede neștine, acela e lucru adeverit; pentru aceia este mai mare vederea de cât auzirea și iar mai mare iaste gustarea de cât miroseala, pentrucă de multe ori sânt niște lucrure de mirosesc și iale sânt amare sau dulci, așișderea iar și gustarea iaste mai mare de cât pipăirea; pipăirea se chiamă cum am zis apucare, adecă cu care apuci, că de multe ori pipăi un lucru și acela iaste amar sau acru, sau altceva rău și de în pipăială nu-l cunoști, iar dacă-l guști, atunce-l cunoști, vezi că gustarea seamănă că iaste mai mare de cât pipăirea; bine, că de apuci și pipăi iară de nu vei băga in gură-ți să guști nu poți cunoaște. Și aceste cinci simțiri datu-le-au Dumnezeu omului…[1]
e) Caracterul omului este determinat de stihia corespunzătoare anotimpului în care a fost conceput:
Dă se va afla înmulțire ce să zice creșterea căldurei stihiei adecă a sângelui, în ceasul zămislirei coconului când îngreciază muerea, atunce copilul acela se face cald întru amestecări, carele iubește viața lumii aceștia și acela iaste și slobod la mână a da. Iar de se va îngreca muiarea la purcederea stihiei cei reci, ce se va zice a flegmei, atunce se face copilul cu firea reace și nepricepută, adecă cu minte puțină. Iar când îngrecează muiarea întru stihia cea uscată adecă a hierei a pământului, zic, atunce face pre om de ține răutatea și om amar și privighetor, adecă fără somn și rău. Iar de va îngreca muiarea întru stihia cea umădă, care iaste apa, atunce face cocon fără grijă și lenevos de iubește lucrure pământești și e lacom.[2]
f) Problema sufletului și a morței, preocupă mult pe Pravilistul bisericesc. Sufletul este socotit ca principiu de substanță spirituală și nemuritoare. Sufletul este viața. Sediul sufletului este pretutindeni, în tot corpul. Totuși se disting trei locuri: inima, partea din dărăt a capului numită cotylon, acutis sau ceafa și vinele împărătești, în care sufletul își are sediul de predilecție. Lezarea acestor trei locuri aduce moartea definitivă, pe când lezarea altor părți, gru-
