c) Anomaliile anatomice, cu care se nasc unii copii, ar fi, cum zic doctorii vremei de atunci, împreunarea cu femeia lunătăcită (femeia în timpul menstruației). Sângele menstrual se oprește în timpul sarcinei, pentrucă el hrănește coconul. Dupe asta și cunosc femeile că sunt însărcinate. Amestecul sămânței bărbatului cu sângele stricat al menstruației, dă naștere unui cocon olog, gubav sau atins de altă infirmitate. Evreii care păzesc această regulă rituală de a nu se apropia de soțiile lor în timpul menstruației, n’au copii betegi:
Legea a lui Moysi, așișderea și sfinții părinți ai bisericei, dumnezeescul postnic și alții opresc muerile când se lunătăcesc pre la sfârșitul lunei, să nu se culce și nici să se împreune cu bărbații muerele, pentrucă dohtorii zic și iaste și adevărat, că sângele care are muiarea într’ânsa și în toate lunile cură afară de într’ânsa, acela iaste mai mult de firea muerei, că prea bunul Dumnezeu cu socotința lui cea dumnezeiască au văzut mai nainte și au tocmit când sunt grecioase muerile, să se hrănească coconii în pântecele lor de acel sânge, pentru aceia când nu-s muerile grecioase, ia-l el varsă afară ca niște sânge ce prisosește mai mult, iară când îngreciază, acia’ș stă înlăuntru sângele acela, ca să se hrănească coconul, și de aceasta cunosc muerile că sunt grecioase, când nu văd că le cură lunătăcia pe vremea lunei aceea, cum le e obiceiul; drept aceia de se va tâmpla a îngreca muerea cându-i cura sângele, aciaș se oprește acel sânge și se amestecă împreună cu sămânța bărbatului și se face cocon, și acel cocon de in legătură iaste putred, iar dacă se naște coconul, atunce sau olog, sau gubav, sau altă boală dobândește pe trup și după câtăva vreme putrezescu-i mădularele sau mâinele sau picioarele, sau alt mădulariu, sau parte de a trupului și aceale boale sunt fără tămăduială și fără de leac. Căci că pre unii soseaște când sunt mici, adecă de in copilărie, iară alți când sunt câtărați, iară pe alții când sunt juni, iară pre alții când sunt bătrâni, după fire și după feliul ce are fieșcarele; pentru aceia pravilele și legile le-au oprit ca să nu se facă oamenii stricați sau într’alt chip betegi de sânt semnați întru oamenii ceea-lalți, să se mustre chipul al lui Dumnezeu și care nu țin, nici păzesc vremea curărei sângelui pre la sfârșitul lunei al muerilor sale, aceea sunt supt mare canon.
Drept aceea de in ovrei puțini vei afla betegi și cum am zice mai nici unul, pentrucă păzesc această poruncă, ce le poruncise Moysi, și-și lasă muerile lor până ce trece vremea lunătăciei lor, deacia atunce se spală cu îmbăiare și se curățează de tot de acel sânge, atunce se culcă bărbatul cu muerea-s; drept aceea se cade fieșcui să se păzească de acest lucru scârnav, pentru binele ce am zis mai sus.[1]
- ↑ Bujoreanu, Prav. M. B. Invățăturile patriarh. Anastasie, glava 14, pag, 424-25.
