tul forțelor sociale, a început să se afirme cu tot mai multă vigoare proletariatul — clasa cea mai revoluționară a societății —, s-a produs o amplă radicalizare a maselor largi populare. Alături de Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, istoria a înscris în această perioadă, într-o serie de țări — ca de exemplu China, Germania, Ungaria, Turcia și altele — puternice mișcări revoluționare ce au cuprins largi mase muncitorești și forțe progresiste.
În acest context general au loc și în țara noastră schimbări profunde în dezvoltarea economică și socială, se naște o vie efervescență politică, în centrul căreia un rol tot mai important joacă clasa muncitoare, clasa cea mai avansată a societății.
Crearea Partidului Comunist Român,
lupta sa revoluționară
împotriva regimului burghezo-moșieresc, a fascismului,
pentru interesele celor ce muncesc,
pentru cauza democrației și păcii
În condițiile interne și internaționale ale perioadei de la sfîrșitul primului război mondial, luptele de clasă, revoluționare din România se intensifică tot mai mult, culminînd cu greva generală din 1920. Ca urmare a creșterii conștiinței politice a proletariatului, în cadrul Partidului Socialist s-a desfășurat o luptă intensă împotriva pozițiilor reformiste și oportuniste, pentru clarificarea principiilor ideologice, precum și cu privire la programul, strategia și tactica luptelor revoluționare viitoare. În același timp au avut loc contacte repetate ale conducătorilor socialiști români cu Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, cu conducătorii Internaționalei Comuniste, inclusiv cu Lenin, privind afilierea la Internaționala a III-a. Activitatea ideologică și organizatorică desfășurată pentru organizarea pe
