Pagină:Poesii (1888-1894).djvu/40

Această pagină a fost verificată

ARTUR STAVRI

Răsună ’n codri doina lor
Și tot maĭ tare-șĭ plîng un dor
Nemîngîiet…
Cîntațĭ încet că doarme ușor,
Cîntațĭ încet!