ciscan, care îndeplinea slujba de Mattre d'hotel, purtând cu mândrie la brâu un smoc enorm de felurite chei.
Un om de-o frumusete rară. Trup de atlet. Capul amiralului Makarov! O barbă castanie se revărsa pe piept despărțită în două, întocmai ca celebra barbă a nefericitului amiral rus, înecat în rada de la Port-Artur.
Père Melchior cutreerase Africa cinci ani ca misionar și făcuse războiul mondial pe frontul german.
Cu toate că Hotelul Popilor era plin, simpaticul călugăr, care nu știu de ce, mă trata ca pe un vechi cunoscut, ― îmi făcu repede rost de-o mică chilie în etajul al patrulea. La masă m’a așezat în fața unei enorme Irlandeze, cu niște dinți de cal. O bigotă. Mânca citind biblia pe care o țineà veșnic deschisă, rezemată de pântecele unei mari garafe cu vin negru de Nazaret. Noroc că la aceeaș masă am întâlnit și două tipuri interesante. Erau doi bătrâni Belgieni. Unul profesor pensionar și altul negustor anticar, retras din afaceri. Deși nu locuiau în acelaș oraș, se găsiau legați printr’o veche tovărășie de călătorie. Jumătate de an călătoriau împreună în diferite părți ale lumii, după un program studiat și stabilit din vreme.
