reu, Doctorul continuă explicările despre supra-excitabilitatea senzitivă și senzorială, desvoltând pe larg părerile sale personale asupra injecțiilor subcutanate.
***
Până seara a lucrat lemnarul vaporului, ca să transforme o veche cușcă de găini în boxă pentru Machi.
Răsfățatul bordului, nedeprins cu asemenea tratament, se opunea cu îndărătnicie să intre în noua locuință ce i se pregătise; a trebuit să fie introdus cu forța.
Nedumerit, fără să știe cu ce greșise el celor cari altădată îl mângâiau cu drag, Machi privea printre gratii c’o licărire disperată în ochii lui sticloși. Se gheinuia tremurând, se sbăteà lătrând furios, până obosea căzând moale, într’un scâncet jalnic, dureros, ca un plâns înăbușit.
Noaptea erà un chin. Nimeni nu putea închide ochii de urletele lui. Pe bord era revoltă generală. Toți înjurau și afuriseau javra asta pentru care erà consemnată toată lumea la bord. Numai Miron bucătarul nu-și părăseă prietenul. Ii aducea câte un codru de pâine, câte-un ciolan de ros. Si uneori, pe ascuns, îi da drumul din cușcă. II scăr-
