vântul grecesc cu acelaș înțeles genos — dela rădăcina comună arică gan (kan în limba germană, în care de regulă k îl înlocuiește pe g aric), care însemnează a procrea. Cuvintele gens, genos, în limba sanscrită djanas, în limba gotică (după regula de mai sus), kuni, în vechea limbă nordică și în cea anglo-saxonă kyn, englezește kin, în limba din Germania centrală künne, înseamnă toate la fel, neam, origină. Gens în latinește, genos în grecește, este însă întrebuințat în mod special pentru o uniune de rudenie care se mândrește cu o origină comună (în cazul acesta un strămoș comun) și este unită prin anumite instituții sociale și religioase într’o comunitate specială, a cărei origine și natură au rămas totuși neclare până acum tuturor istoricilor noștri.
Am văzut mai sus, când am vorbit despre familia punalua, în ce constă alcătuirea unei ginți în forma ei inițială. Ea este alcătuită din toate persoanele care, prin mijlocirea căsătoriei punalua și potrivit ideilor care în mod necesar domneau într’însa, alcătuesc urmașii recunoscuți ai unei singure mame anumite, a tribului, întemeietoarea ginții. Cum în această formă de familie paternitatea este nesigură, se ține seamă numai de linia feminină. Intrucât frații n’au voie să ia în căsătorie pe surorile lor, ci numai femei de altă origină, copiii făcuți cu aceste femei străine rămân, potrivit matriarhatului, în afara ginții. Inăuntrul uniunii de gintă rămân așa dar numai urmașii fiicelor din fiecare generație; urmașii fiilor trec în gințile mamelor lor. Ce devine acum această grupă înrudită prin sânge, odată ce ea se constitue ca o grupă deosebită față de grupele asemănătoare înăuntrul unui trib?
Ca formă clasică a acestei ginți primitive, Morgan ia pe acea a Irochezilor, în special a tribului Seneka. Intr’însul sunt 8 ginți, purtând nume de animale: 1. lup, 2. urs, 3. broască țestoasă, 4. castor, 5. cerb, 6. becață, 7. bâtlan, 8. șoim. In fiecare gintă domnesc următoarele obiceiuri:
1. Ginta își alege sahemul (conducătorul în timp de pace) și șeful (căpetenia în timp de război). Sahemul trebuia să fie ales din gintă și funcția lui era ereditară, întrucât în caz de