Brünhilda, Etzel pe Kriemhilda, fără să le fi văzut vreodată; de asemenea în Gutrun, Sigebant de Irlanda o cere pe norvegiana Uta, Hetel de Hegelingen pe Hilda de Irlanda, în sfârșit, Siegfried de Morlanda, Hartmut de Ormania și Herwig de Seelanda pe Gutrun; și abia aici se întâmplă ca aceasta să se decidă de bună voie pentru cel din urmă. De regulă mireasa tânărului prinț este aleasă de părinții acestuia, dacă mai sunt în viață, iar dacă nu, de el însuși, prin consultarea cu marii feudali, care au în toate cazurile un cuvânt cu greutate. Nici nu poate fi altfel. Pentru cavaler sau baron, ca și pentru domnul țării însuș însurătoarea este un act politic, un prilej de mărire a puterii prin noi alianțe; interesul dinastiei hotărăște, iar nu înclinarea individului. In asemenea caz, cum poate iubirea să spună ultimul cuvânt în încheierea căsătoriei?
Tot așa stau lucrurile cu cetățeanul organizat în corporații, din orașele evului mediu. Tocmai privilegiile care îl protejează, regulamentele corporative restrictive, hotarele artificiale care îl separă legal, aici de celelalte corporații, acolo de propriii lui tovarăși de corporație, dincolo de calfele și ucenicii lui, îngustează mult cercul din care putea să-și aleagă o soție potrivită. Și în acest sistem încurcat, desigur că nu gustul lui individual, ci interesul familiei, hotăra care este soția cea mai potrivită.
Astfel, în imensa majoritate a cazurilor, încheierea căsătoriei a rămas, până la sfârșitul evului mediu, ceeace fusese dela început, o chestiune care nu era hotărîtă de cei direct interesați. La început, fiecare venea pe lume căsătorit — căsătorit cu o întreagă grupă de alt sex. In formele de mai târziu ale căsătoriei pe grupe, existau probabil condiții asemănătoare, numai că avea loc o îngustare crescândă a grupei. In căsătoria pereche, regula este că mamele se înțeleg dinainte asupra căsătoriei copiilor lor; și aici hotărăsc considerații privitoare la noi legături de rudenie, care să procure tinerei perechi o poziție mai puternică în gintă și trib. Și când odată cu predominarea proprietății private asupra celei obștești, și cu ivirea interesului la moștenire, se instaură patriarhatul și monogamia, atunci, mai mult ca oricând, încheierea căsătoriei ajunse în dependența
