averii lor și pot, după plac, desmoșteni pe copiii lor. Și este clar, că, cu toate acestea, și tocmai din această cauză, la clasele în care este ceva de moștenit, în Anglia și America, libertatea de a se căsători nu este de fapt câtuși de puțin mai mare ca în Franța și Germania.
Lucrurile nu stau mai bine în ceeace privește egalitatea juridică a femeii și a bărbatului în căsătorie. Inegalitatea de drepturi dintre ei, pe care am moștenit-o din stările sociale anterioare, nu este pricina, ci efectul oprimării economice a femeii. In vechea gospodărie comunistă, care cuprindea multe perechi de căsătoriți cu copiii lor, conducerea gospodăriei lăsată în seama femeilor era o îndeletnicire publică și socialmente necesară, ca și procurarea mijloacelor de hrană de către bărbați. Situația se schimbă odată cu apariția familiei patriarhale și mai ales a familiei monogame individuale. Conducerea gospodăriei pierdu caracterul ei public. Ea nu mai privea societatea, ci deveni un serviciu privat; soția deveni prima servitoare, și fu înlăturată dela participarea la producția socială. Abia marea industrie din vremea noastră i-a redeschis — și încă numai proletarei — drumul spre producția socială. Dar în așa fel, că, atunci când își îndeplinește îndatoririle în serviciul privat al familiei, ea este exclusă dela producția socială, și nu poate câștiga nimic; iar atunci când vrea să ia parte la munca socială și să trăiască prin munca ei, ea nu are posibilitatea de a-și îndeplini îndatoririle ei familiale. In această privință situația femeii este aceeași, atât în fabrici cât și în toate ramurile profesionale, până și în medicină și avocatură. Familia monogamă modernă este întemeiată pe robia casnică fățișă sau mascată a femeii și societatea modernă este o masă alcătuită numai din familii monogame, care constitue moleculele ei. In zilele noastre, bărbatul trebue, în marea majoritate a cazurilor, să câștige mijloacele de trai pentru familie, s’o hrănească, cel puțin în clasele avute, și aceasta îi creează o situație dominantă, care nu are nevoie să fie sancționată în mod special de lege. In familie, el este burghezul, iar femeea reprezintă proletariatul. In lumea industrială, caracterul specific al oprimării economice a proletariatului apare în de-
