robi. Cea dintâi mare diviziune socială a muncii aduse cu sine, în mod necesar, robia — odată cu sporirea productivității muncii, deci și a bogăției, și odată cu lărgirea câmpului producției, în condițiile generale istorice date. Din cea dintâi mare diviziune socială a muncii izvorî prima mare împărțire a societății în două clase: stăpâni și robi, exploatatori și exploatați.
Cum și când au trecut turmele din stăpânirea obștească a tribului sau a ginții, în proprietatea capilor de familii izolate, despre aceasta nu știm până acum nimic. Dar în esență trecerea aceasta trebue să se fi petrecut pe această treaptă. Iar odată cu apariția turmelor și a celorlalte noi bogății se produse în familie o întreagă revoluție. Câștigarea traiului a fost întotdeauna îndeletnicirea bărbatului, iar mijloacele pentru câștigarea traiului erau produse de el și erau proprietatea lui. Noile lui mijloace de câștigare a traiului erau turmele; domesticirea lor, la început, și păzirea lor, mai târziu, erau opera lui. Deaceea lui îi aparțineau vitele, tot lui îi aparțineau mărfurile și robii pe care îi primea în schimbul vitelor. Tot prisosul pe care-l aducea acum câștigarea traiului cădea în mâna bărbatului; femeea lua parte la folosirea lui, dar nu era părtașe la proprietate. „Sălbaticul” războinic și vânător se mulțumea cu al doilea loc în casă, după femee; păstorul „mai blând” sprijinindu-se pe bogăția lui, ocupă primul și împinse femeea în locul al doilea. Și ea nu putea să se plângă. Diviziunea muncii în familie orânduise împărțirea proprietății între bărbat și femee; împărțirea rămăsese aceeași; și cu toate acestea, ea răsturnă raporturile casnice de până atunci, și aceasta numai pentrucă diviziunea muncii în afară de familie se schimbase. Aceeași pricină care asigurase femeii mai înainte vreme domnia în casă: mărginirea ei la munca casnică, asigură acum domnia bărbatului în casă; munca casnică a femeii se pierdea acum în fața muncii de agonisire a traiului depusă de bărbat; aceasta din urmă era totul; cealaltă o anexă neînsemnată. Deja aici se arată că emanciparea femeii, egalizarea ei cu bărbatul, este și rămâne o imposibilitate atâta timp
