Sari la conținut

Pagină:Originea familiei, a proprietății private și a statului – Friedrich Engels.pdf/140

Această pagină a fost verificată

și în răzbunarea prin sânge, în împărțirea teritoriului pe clanuri, în folosirea pământului în comun, în credința membrilor clanului față de șef și a unuia față de altul, găsim trăsăturile societății gentilice care revin pretutindeni… Descendența se socotea după dreptul paternal, așa încât copiii bărbaților rămâneau în clanuri, în timp ce copiii femeilor treceau în clanurile taților lor”. Dar o dovadă că mai înainte domnea în Scoția matriarhatul, este, după Beda, faptul, că în familia regală a Picților[1] moștenirea se socotea în linie feminină. La locuitorii din Wales ca și la Scoțieni s’a păstrat până în evul mediu chiar o părticică a familiei punalua, în dreptul primei nopți, pe care, dacă nu era răscumpărat, putea să-l exercite asupra fiecărei mirese șeful clanului sau regele, ca ultim reprezentant al soților comuni de odinioară.

***

Este un fapt neîndoios că, până la migrațiunea popoarelor, Germanii erau organizați în ginți. Ei trebue să fi ocupat teritoriul dintre Dunăre, Rin, Vistula și mările din Nord numai cu câteva secole înaintea erei noastre; Cimbrii și Teutonii erau încă în plină migrație și Suevii se statorniciră abia pe vremea lui Cezar. Cezar spune în mod precis despre ei că s’ar fi așezat rânduindu-se pe ginți și înrudiri (gentibus cognationibusque) și în gura unui Roman din ginta Iulia, cuvântul gentibus are o anumită însemnătate care nu poate fi pusă la îndoială. Acest lucru era valabil pentru toți Germani; chiar și așezarea în provinciile romane cucerite, părea să se fi făcut după ginți. In dreptul popular alaman se confirmă că poporul se așezase pe teritoriul cucerit la miazăzi de Dunăre după ginți (genealogiae); cuvântul genealogiae este întrebuințat exact în acelaș înțeles ca, mai târziu, marcă sau obștie sătească. Nu de mult, Kovalevsky a emis părerea că aceste genealogiae ar fi marile comunități casnice, între care s’a împărțit pământul, și din care abia mai târziu s’a desvoltat comunitatea sătească. Acelaș lucru s’ar putea spune și


  1. Picții și Scoțienii — triburi celtice din Wales. — Nota Red.
140