făceau serviciul militar sau nu. Toți bărbații datori a purta armele erau împărțiți în șase clase după avere. Minimum de proprietate pentru fiecare din primele cinci clase era: I-a — 100.000 ași; a II-a — 75.000; a III-a — 50.000; a IV-a — 25.000; a V-a — 11.000 ași; ceeace, după Dureau de la Malle, corespunde aproximativ cu 14.000, 10.500, 7.000, 3.600 și 1.570 mărci. Clasa a VI-a, proletarii, era alcătuită din cei mai puțin avuți, care erau scutiți de servicii și de dări. In noua adunare populară a centuriilor (comitia centuriata), cetățenii se orânduiau militărește, pe companii în centuriile lor de câte o sută de oameni, și fiecare centurie avea un vot. Cea dintâi clasă, însă, dădea 80 centurii; a doua 22; a treia 20; a patra 22; a cincea 30; a șasea dădea și ea una, de formă. La acestea se adăuga cavaleria recrutată dintre cei mai bogați, cu 18 centurii; la un loc erau 193; majoritatea voturilor 97. Astfel, cavaleria și clasa întâia, la un loc, aveau ele singure 98 de voturi, deci majoritatea; dacă erau de acord, celelalte clase nici nu mai erau întrebate și hotărîrea era socotită ca luată, și fără ele.
Asupra acestei noi adunări a centuriilor trecură acum toate drepturile politice ale fostei adunări a curiilor (în afară de câteva drepturi nominale); curiile și gințile ce le alcătuiau, fură coborîte prin aceasta, ca și în Atena, la rolul de simple asociații private și religioase și vegetară ca atare încă mult timp, în vreme ce adunarea curiilor se stinse curând cu totul. Pentru a îndepărta din stat și cele trei triburi gentilice vechi, s’au creat patru triburi teritoriale, din care fiecare ocupa un cartier al orașului și dispunea de o serie de drepturi politice.
Astfel fu dărâmată și în Roma, încă înainte de desființarea așa zisei regalități, vechea orânduire socială, bazată pe legături personale de sânge și locul ei fu luat de o adevărată organizație de stat, bazată pe împărțirea teritorială și pe deosebirea de avere. Puterea publică se concentra aci în mâinile cetățenilor, datori de a face serviciul militar și era îndreptată nu numai împotriva robilor ci și împotriva așa zișilor proletari excluși dela serviciul militar și dela înarmare.
In sânul acestei orânduiri noi, care se desvoltă și mai mult
