pida inflorire a bogățiilor, negoțului și a industriei. Antagonismul de clasă, pe care se bazau întocmirile sociale și politice, nu mai era acela dintre nobilime și poporul de rând, ci cel dintre robi și oamenii liberi, dintre locuitorii care nu se bucurau de drepturi depline și cetățeni. Pe vremea celei mai mari înfloriri a Atenei, numărul total al cetățenilor liberi, inclusiv femeile și copiii era de circa 90 de mii; pe lângă aceștia mai erau 365 de mii de robi de ambele sexe și 45 de mii de locuitori care nu se bucurau de drepturi depline — străini și robi liberați. De fiecare cetățean adult de sex masculin erau deci cel puțin 18 sclavi și mai mult de doi locuitori fără drepturi depline. Numărul mare de robi provenea din faptul că mulți dintr’înșii munceau împreună, supraveghiați, în întreprinderi manufacturiere, în încăperi mari. Odată însă cu desvoltarea industriei și negoțului, avu loc acumularea și concentrarea bogățiilor în puține mâini, și sărăcirea masei de cetățeni liberi, cărora nu le mai rămase decât să aleagă: sau să se apuce de meșteșugărie și să facă astfel concurență robilor prin munca lor proprie, ceeace trecea drept înjositor, rușinos și nu prea făgăduia mare succes, sau să cadă în mizerie. Siliți de împrejurări, ei au ales această din urmă cale, și, deoarece ei constituiau masa populației, au dus astfel la ruină întregul stat atenian. Nu democrația a dus la pieirea Atenei, cum susțin dascălii de școală europeni care se gudură în fața prinților, ci robia, care făcu ca munca cetățeanului liber să fie disprețuită.
Nașterea statului la atenieni este în general o pildă deosebit de tipică de formare a unui stat, fiindcă, pe de o parte, ea a avut loc într’o formă pură, fără amestecul vreunei violențe externe sau interne — uzurparea lui Pisistrat[1] n’a lăsat nicio urmă a scurtei sale existențe — fiindcă, pe de altă parte, statul apare direct din societatea gentilică și încă într’o formă foarte desvoltată, în forma unei republici democratice și, în sfârșit, fiindcă cunoaștem îndeajuns toate amănuntele esențiale ale nașterii acestui stat.
- ↑ In anul 540 înaintea erei noastre Pisistrat ajunse printr’o lovitură de stat tiran al Atenei. El guvernă 12 ani. După moarte-i fiii lui fură izgoniți din Atena. — Nota Red.
123
