IV
GINTA GREACĂ
Grecii ca și Pelasgii[1] și alte popoare înrudite cu dânșii după trib erau, încă din vremea preistorică, constituiți potrivit aceleiași succes uni organice ca și Americanii: gintă, fratrie, trib, uniune de triburi. Fratria putea lipsi, ca la Dorieni; uniunea de triburi putea să nu se desvolte pretutindeni, dar în toate cazurile ginta era unitatea de bază. In momentul când Grecii intră în istorie, ci stau pe pragul civilizației; între dânșii și triburile americane despre care a fost vorba mai sus, se interpun aproape două mari perioade de desvoltare, cu care Grecii din vremurile ercice au depășit pe Irochezi. Deaceea, ginta Grecilor nu mai este deloc ginta arhaică a Irochezilor, urmele căsătoriei pe grupe încep să dispară în mod simțitor. Matriarhatul făcu loc patriarhatului; prin aceasta proprietatea privată, care apărea a făcut cea dintâi spărtură în întocmirea gentilică. O a doua spărtură fu urmarea firească a celei dintâi; deoarece după introducerea patriarhatului averea unei moștenitoare bogate avea să treacă, prin căsătoria ei, bărbatului ei, deci în altă gintă, se sfărâma baza întregului drept gentilic și nu numai că se îngădui, dar se porunci, în acest caz, ca fata să se mărite cu un bărbat din aceeași gintă, pentru ca averea să rămână în gintă.
După istoria greacă a lui Grote, ginta ateniană în special, se menținea unită prin:
1. Ceremonii religioase comune și drepturi exclusive acordate preoțimii în onoarea unui zeu anumit care era privit ca părintele
- ↑ Pelasgii — cea mai veche populație a Greciei. – Nota Red.
102
