27 NUMIRI ETNICE LA AROMÂNI 157
Formele românești slavizate arată deci, după părerea noastră, venirea
unei populațiuni slave peste Români. Menținerea formelor românești
în gura Aromânilor arată stăruința neîntreruptă a acestora aci și după
venirea Slavilor.
Numiri de localități desemnând Slavi, dar având forme curat românești, cfr. Șcl'ineasa, etc... confirmă părerea de mai sus a stăruinței Aromânilor în această parte a Peninsulei Balcanice. O asemenea numire
dată de Români unei populațiuni slave, așezată printre ei, arată de sigur,
că Slavii aceștia, când se așează aici, găsesc Români. Asa e Șcl'ineasa
despre care vorbim mai jos.
- ȘCL’AU
Am văzut mai sus că pentru Bulgari n-au Aromânii un termen băștinaș de numire, ci pe unul împrumutat din limba neogrecească, unul pe care l-am putea numi nou. Termenul băștinaș, însă, pentru desemnarea Slavilor cu cari Aromânii au venit în atingere, când Slavii erau încă neamestecați cu Bulgarii de mai târziu care le-au schimbat numele din Slavi în Bulgari, acest termen băștinaș l-au avut în trecut și-l păstrează și azi toată ziua Aromânii. Este cuvântul Șcl'au, dr. Șcheiu. In adevăr, atât Aromânii, cât și Daco-Românii au trebuit să numiască pe Slavi, de la venirea lor în atingere cu ei, adică din epoca de formațiune a limbii românești, Șcl'au, dr. Scheiu, numire derivată din latinescul sclavus. Acest termen, în prefacerile sale fonetice, urmează normele cuvințelor românești de origine latinească. Din sclavus, potrivit legilor fonetice românești, trebuia să rezulte, în mod cât se poate de regulat aromânescul Șcl'au (Șcl’aǐu), dr. scheiu. Termenii aceștia sunt populari în română. La Aromâni mai este și cuvântul «a sclaǐa», un joc copilăresc «de-a robii», influențat sub forma aceasta de cuvântul aromânesc sclav.* La Daco-Români Șchei se numesc o parte din locuitorii, astăzi Români, ai Brașovului. Termenul îl întâmpinăm deasemenea în scrierile vechi (Moxa)* precum și în literatura noastră populară, atât sub forma de Șcheiu cât și sub cea de Șchiaiu, Șchiai* și pe care greșit il socotesc unii scriitori, că se datorește Albanejilor.
- - Papahagi Per., Din literatura poporană a Aromânilor, I, pag. 103.
- - B. P. Hașdeu, Cuvente den Betrăni, I, pag. 402.
- - Bibicescu I., Poexii populare din Transilvania, București 1893 pag. 14, 210.
www.digibuc.ro
