26 PERICLE PAPAHAGI 156
nu-i admis că au încetat vreodată cu desăvârșire și prin urmare numele în asemenea caz, n-ar fi dispărut, ca să fie înlocuit cu unul împrumutat de la Greci. Este de admis deci că Aromânii Pindului i-au cunoscut pe Bulgari prin Greci. Chiar toponimia de origine slavă a Pindului și Tesaliei nu răstoarnă această părere. Aci Slavii cu cari au venit în atingere Aromânii, după toată probabilitatea, n-au fost Slavii de mai târziu cu cari s-au amestecat Bulgarii sau Sârbii de pe timpul invaziunii în aceste ținuturi, ci vechii Slavi, cari au invadat Peninsula-Balcanică, ajungând până în Pelopones și cari astăzi sunt cu totul dispăruți, fiind desnaționalizați de elementul grecesc sau aromânesc. Acești Slavi, după cum arată toponimia Pindului, au venit peste Aromâni, cum era și firesc, aceștia stăruind aci din timpuri imemorabile. Așa o numire ca Laista (Laișta), nu-i decât slavizarea numelui aromânesc Lacă* (= Lac = lat. lacus), trecând prin formele Lak’ișta > Laișta, cum se pronunță azi de neogreci numele comunei aromânești Lacă (Pind). Tot așa din aromânescul Aminciu, derivat de la numele de persoană Minciu cu contopirea prepoziției a (ad = fr. à 2), Slavii au făcut Mețova, prin tratarea lui en, în, ca în cuvintele slave. Un alt exemplu și mai doveditor în această privință este numele satului aromânesc Armata, auzit la Greci sub forma slavizată de Armatovon. Armata a fost oraș însemnat roman și în Moesia inferioară. Romanitatea acestui nume, deci, nu suferă îndoială. Aceasta ne arată deasemenea vechimea contactului Slavilor cu Aromânii în aceste țări.
Multe din toponimicele aromânești din Pind și Tesalia au două numiri. Primul uzitat de Aromâni, mai totdeauna de origine latină, în orice caz românesc, celălalt de neogreci, mai totdeauna de origine slavă și rar de origine grecească. Transmiterea formei slave prin neogreci, nu știu, dacă nu ne îndreptățește să conchidem despre rolul oficial, rol de stat ce vor fi jucat Slavii la venirea lor aci, cari apoi în această calitate au reușit să transmită numirile acestea oficiale limbii grecești atunci când Grecii au luat locul Slavilor, deci și limbii slave, după ce rolul de stăpânitori al acestora a încetat, poate odată cu desnaționalizarea lor în masa grecească.
- - Am arătat în revista Dunărea 1 . pag. 33, cum numele de localități și persoane la Aromâni se termină și în a în loc de u: Todu și Toda; Costu și Costa.
- - Cfr. Arhiva.
www.digibuc.ro
