24 PERICLE PAPAHAGI 154
Concluzia firească din păstrarea numelui acesta etnic în aromânǎ, după regulele de prefacere ale limbii noastre, este, că Aromânii au trăit și în vecinătatea Sârbilor. Să fie oare adevărate, pentru o parte dintre Aromâni cel puțin, cuvintele lui Kekaumenos, care atribue Românilor din Epir, Macedonia și Elada, ca loc de origine, locurile ocupate în secolul al X-lea de Sârbi, și despre care ne spune: «Acești Vlahi sunt însă așa numiții Daci și Beși. Ei locuiau mai întâiu lângă fluviul Dunării și a(l) Savei, unde locuesc acum Sârbii»?* Lucrul n-ar fi imposibil, dacă ținem seamă că mulți vor fi fost Românii cari se vor fi coborît spre Sud de prin regiunile dunărene în munții Pindului, mai ales în sec. al X-lea, când, după părerea noastră, raporturile dintre Românii nordici și cei sudici erau intense Dacă acești Români nu au lăsat dovezi de limbă în graiul aromânesc cu ceva caracteristic Daciei, este că, pe vremea aceia, deosebiri dialectale apreciabile între cei de la nord și de la sud nici nu vor fi fost.
- TURCU
Tot vechiu este în Aromânǎ și Turcu, pl. Turți, femeninul Turcă, pl. Turțe. Aceasta arată că Aromânii au făcut cunoștință cu Turcii de mult, de când apar în Peninsula Balcanică, pomeniți de cronicarii greci sub numele de Agari, Avari, etc. Dacă s-ar fi introdus de curând, din limba neogrecească, ar fi sunat femeninul Tùrchisă, ca în grecește, ceea ce nu se constată. Numele de Turchie ce-l dau Aromânii statului turcesc, în loc de Turție, cum ar fi trebuit, departe de a infirma vechimea termenului turc în graiul aromânesc, dimpotrivă, o confirmă. Turcu și Turcă trebuie să se fi introdus de mult în limba aromânească anume într-un timp, când nu exista statul turcesc. Iar când acesta ia ființă în Balcani, relativ târziu, este denumit cu un termin împrumutat din neogreacă, cu cuvântul Turchie, pentru că, întinzându-se stăpânirea turcească peste toată Peninsula Balcanică, Grecii încep să joace un rol însemnat în acest Stat necreștinesc, prin quasi monopolizarea răspândirii culturii printre creștini prin școală și biserică, făcută numai în limba grecească. Așa că toți termenii administrativi, judiciari, etc. care
- - Apud Xenopol, Istor. Rom, II, pag. 142-143.
www.digibuc.ro
