347
9
dăunăzi, ca dialecte: il fassano, il marebbano și il gardenese (de la Gardena)[1]. La 1609, vorbindu-se cu despreț de o limbă care « nu se poate nici scrie, nici ceti, nici învăța de cine nu e născut acolo », se luau măsuri pentru ca locuitorii de acest graiu, ziși Burgusiani, să nu aibă legături de familie cu « Grisonii eretici »[2].
Numele proprii străvechi, anteromane, sunt păstrate credincios de această populație care a găsit în aceste locuri pe ultimii reprezintanți ai primei rase. Cuera e așezată pe râul Plessur, care vine din valea Schaufigg. Dacă una din înălțimile ce o domină a ajuns a se chema, poate numai majoritar și oficial, Mittenberg, cealaltă păstrează numele de Pizokel. Piscul (piz) Vadret (cf. Vaduz), piscul Sesvenna (final etrusc) domină Engadina-de-jos, și în mult disputata Valtellina (dela Val Tellina), odată supusă în parte episcopului din Cuera, și prin donația, din secolul al XIV-lea, a lui Mastino Visconti, se înalță Pizzupo (acolo și pasul Umbrail). Se trece și azi granița Tirolului la Punt Ota. Avem, în acești Grisoni, nume de văi (glen, val), ca Samino, Frastanz, Domleschg, nume retic, Avers, Lugnetz, Mals, Schams, Nauders, Bevers, Puschlav, Zuz, Mals, Safien, Spöl, Zernez, Tasna, Remüs, Samnaun, Samaden. Cutare păsuri de munte se chiamă Rafna, Flüela. Și aici, muntele păstrează nomenclatura indigenilor.
Ca ape mai mici, Alvamen (Albul), Fidein, Le Prese, Schuls[3]. Aceste nume, alături de cele de moștenire romană: Baselgia (« biserica »), Albula, Bernina, Silvaplana, Silvreta, Biasca, Mesoco, Medels, ca localități: Sargans, Disentis, Thuris, Räsuns, Tarasp, Sils, Disentis, Malans, Slanz, pe lângă cunoscutul Davos și Arosa, se mențin cu toată germanizarea, impusă sau voită, și astăzi, pentru așezările sătești, lângă numele de așezări germane sau bisericești (ca a Sfântului Mauriciu).
Din aceste dialecte, socotite că nu pot da o limbă literară, deși în ea se redactează acele acte, cărți religioase, calendare încă din secolul al XVI-lea, o întreagă generație de scriitori,
- ↑ Enciclopedia Britanică, VI, p. 654.
