Pagină:Nicolae Iorga - Paralelisme helveto-române.pdf/8

Această pagină a fost verificată

8


N. IORGA


346

Cășăriile sunt chascharias. Ca formații superioare e « chuminul » și curțile » (cuorts)[1]. O transhumanță ca a noastră aduce, pentru fabricarea cașului, pe Italienii din Bergamo, cum veniau la noi Turcii din Caramania, de unde Caraimanul nostru.

Oamenii acestui fund de munte erau mai ales păstori, păstori locali, nu transhumanți. De aici multele nuanțe pentru numirea animalelor. Astfel, pe lângă chavagl, vacha, bouv, tor, vdè, besch (oaia, numită numai așa: « bestie »), agnè, chevra, puërch și scrua, și aceste numiri: sterla, muja, trimma (pentru vaci), muaglia (« vite »), uzöl (ied), alimeri (porc), verl (vier), puschlin (purcel). Tot așa pentru numirile de insecte. In schimb numele de pești sunt puține și de împrumut. Bogată e nomenclatura, originală, a plantelor. E interesant că s’a păstrat numele frasinului (fraisen), care nu crește în Engadina, țara pădurilor de fag ().

In ce privește organizarea, găsim în aceste sate, prin secolul al XVI-lea, chizeși și « arvogna »[2]. Cuvichii, convicini, se adună și hotărăsc pentru pășuni și alte motive de discuții un număr de « schantamaints ». Se ia jurământul, care se înlocuiește une ori cu « atingerea baghetelor » (« tuchio bachietta in loc del saramaint »)[3].

Ca sărbători, Pastile, apoi Nadel, Crăciunul, La Bavania, Boboteaza, Quinquagesima (Tschuntcheisma).

Deci a rămas limba. Douăzeci de dialecte la câteva zeci de mii de oameni.

In părțile Adigelui-de-sus, la Badia, S. Cassiano și Corvara, se vorbește dialectul care se zicea și, de sigur, se mai zice încă: badiotto, după cea d’intâiu din aceste comune[4]. Aceeași limbă se mai vorbia la Marebbe și La Valle, ca și de către acei Fassani, cari, dela sfârșitul secolului al XVII-lea, își scriau statutele, redactate de obiceiu în limba poporului, aici italienește, și de către oamenii din Livinallongo[5]. Se osebiau,

  1. Ibid., p. 210 și urm.
  2. Annalas citate, p. 49.
  3. Ibid., p. 121.
  4. V. Giornale di politica e di letteratura, XIV, I—II, pp. 58—9.
  5. Ibid., p. 59.