Pagină:Nicolae Iorga - O viață de om. Așa cum a fost. Volumul 3- Spre înseninare.djvu/11

Această pagină nu a fost verificată

se cereau urmăriți fiecare pînă la întîia țîșnire din pămînt. Credeam necesar ca fiecare pagină să fie scrisă după izvoare, putînd reda astfel însăși atmosfera timpului, fără care totul poate fi exact, dar nimic adevărat. O cetire imensă se impunea, și o începusem cu douăzeci de ani înainte. Pe lîngă cercetarea veacului al XIV-lea apusean, a întinderii întregi a cruciatelor, a vieții lumii răsăritene supt forma Imperiului otoman și, firește, a fiecărui colțișor de istorie a românilor, legată de toată vecinătatea multiplă, pe lîngă ce trebuisem să răscolesc pentru a da în colecția lui Helmolt istoria ungurilor și a bulgarilor, pe lîngă prezintarea marilor probleme, a Rinului, a Dunării, a Mediteranei, la Școala de război, adăugindu-se acum descoperirile maritime și rivalitatea între Franța, Spania și Anglia din noile lecții cuprinse în Chestia oceanelor din 1919, mă pregăteam să pun alte temelii prin cercetarea paralelă a așezămintelor lumii, care au dat cele trei volume de Dezvoltarea așezămintelor politice și sociale ale Europei, apărute la 1920, așteptînd ca elementele de unitate, esențiale peste deosebirile aparente, să fie și ele înfățișate printr-o serie de lucrări, rezultate în parte și din lecțiile mele la Universitate, care vor începe să apară, cum se va vedea, numai din 1921.

Cum se refăcea totul în Europa, anume cauze, ale noastre și ale aliaților noștri prezenți și viitori, ale neamurilor cu care aveam a lucra poate împreună, se impuneau atenției istoricului. Făcusem, la Institutul sud-est european, unde cîndva tratasem și istoria literaturii bizantine, pe care însă n-am redactat-o, un șir de lecții despre Albania și poporul albanez: o cărticică în care puneam esența acestui curs stenografiat, dar rămas inedit, a fost publicată, în limba franceză, încă din 1919, aducînd oarecare folos unei propagande pentru întemeierea statului unei națiuni cu atîtea raporturi de spre noi, și mi s-a promis de albanezi o căsuță pe malul Adriaticei, care se