De asemenea, este necesar să revedem activitatea editorială. Nu mă refer la ceea ce se tipărește din scriitorii și poeții români. Și aici sînt lucruri de criticat, dar mă refer acum mai cu seamă la traduceri. Sînt cărți care se tipăresc în zeci de mii de exemplare și care fac apologia modului de viață burghez, chiar apologia crimei, în timp ce lucrări bune românești nu pot fi tipărite pe motiv că lipsește hîrtia. Ce educație facem noi? Ce fel de directori de edituri comuniști, ce fel de tipografi comuniști sînt aceia care culeg cărți cu asemenea mesaje? Noi în ilegalitate aveam tipografi care refuzau să tipărească, să culeagă anumite cărți. Ce fel de combativitate comunistă este aceasta? Ce fel de comuniști avem noi la edituri? Trebuie să luăm măsuri pentru a pune capăt stărilor de lucruri la care m-am referit, pentru a nu se mai edita, atît din literatura românească, cît și universală, decît lucrări care servesc educației maselor, creării omului nou. Totodată, trebuie să se scoată din librării tot ceea ce nu corespunde acestei orientări, să se revadă planul de tipărituri, să se oprească tipăriturile necorespunzătoare. De asemenea, va trebui să se pună mai multă ordine în modul de aprobare a listei traducerilor, a editărilor din limbi străine. Va trebui, desigur, să traducem și în viitor din literatura universală, luînd tot ce este bun, atît din literatura țărilor socialiste, cît și din literatura progresistă din toată lumea. Este multă asemenea literatură și avem nevoie de ea, trebuie să dăm posibilitate oamenilor noștri să cunoască tot ceea ce este valoros în literatura mondială — dar să nu aducem maculatură, să nu aducem literatură care otrăvește sufletul tineretului nostru.
