Sari la conținut

Pagină:Manifestul Partidului Comunist (trad. 1954).pdf/96

Această pagină a fost verificată

mișcare separată. În sfîrșit, situația era atît de diferită în fiecare din micile state, în fiecare provincie, în fiecare oraș, încît liga n-ar fi putut da decît directive foarte generale; dar acestea puteau fi difuzate cu mult mai bine prin presă. Într-un cuvînt, din momentul în care au încetat cauzele care făcuseră necesară liga secretă, a încetat și liga secretă de a mai avea vreun sens ca atare. Dar faptul acesta putea surprinde cel mai puțin pe aceia care tocmai înlăturaseră ultimele rămășițe de caracter conspirativ al acestei ligi secrete.

Acum se dovedi însă că liga fusese o minunată școală de activitate revoluționară. În Renania, unde „Neue Rheinische Zeitung”[1] reprezenta un centru sigur, la Nassau, în Hessa renană etc., pretutindeni în fruntea mișcării extreme democratice stăteau membri ai ligii. Același lucru la Hamburg. În sudul Germaniei acest lucru era împiedicat de preponderența democrației mic-burgheze. La Breslau, Wilhelm Wolff activase cu mult succes pînă în vara anului 1848; el obținu și un mandat silezian ca supleant în parlamentul de la Frankfurt. În sfîrșit, la Berlin, zețarul Stephan Born, care fusese un membru activ al ligii la Bruxelles și la Paris, a întemeiat o „Frăție muncitorească”, destul de răspîndită, care a ființat pînă la 1850. Born era un tînăr foarte talentat, dar care prea era nerăbdător să devină un mare om politic. El „se înfrăți” cu tot soiul de oameni, doar-doar s-o mai mări ceata din jurul lui, dar nu era nicidecum omul care să poată canaliza într-o singură direcție tendințele contradictorii și să aducă lumină în haos. De aceea în publicațiile oficiale ale frăției găsești un amestec pestriț de concepții expuse în „Manifestul Comunist” și de reminiscențe și deziderate corporatiste, de fragmente din Louis Blanc și Proudhon, protecționism vamal etc., — într-un cuvînt, o încercare de a împăca pe


  1. Neue Rheinische Zeitung(„Noua Gazetă Renană”) a apărut la Colonia de la 1 iunie 1848 pînă la 19 mai 1849. Redactor-șef era Marx, iar unul din redactori era Engels. — Nota Red.
92