gres al ligii, la care comunitățile din Bruxelles au fost reprezentate de W. Wolff, iar cele din Paris de mine. Aici s-a desăvîrșit, în primul rînd, reorganizarea ligii. Fură lichidate vechile numiri mistice de pe vremurile conspirației; liga se organiză acum pe comunități, circumscripții, circumscripții conducătoare, organ central și congres, și-și luă numele de „Liga comuniștilor”. „Scopul ligii este răsturnarea burgheziei, dominația proletariatului, lichidarea vechii societăți burgheze, bazată pe antagonisme de clasă, și întemeierea unei societăți noi, fără clase și fără proprietate privată” — astfel glăsuiește primul articol. Organizația însăși avea un caracter cît se poate de democratic, cu organe alese și revocabile, ceea ce închidea drumul oricăror veleități conspirative, care presupun dictatura, iar liga fu transformată — cel puțin pentru vremuri obișnuite de pace — într-o simplă asociație de propagandă. Noul statut a fost supus comunităților spre discutare — într-atît se proceda de democratic acum —, apoi dezbătut din nou la al doilea congres și adoptat definitiv de către acesta la 8 decembrie 1847. Statutul a fost reprodus de Wermuth și Stieber, vol. I, pag. 239, anexa X.
Al doilea congres a avut loc în același an, la sfîrșitul lui noiembrie și începutul lui decembrie. La acest congres a participat și Marx, susținînd noua teorie în dezbateri prelungite — congresul a durat cel puțin zece zile. În cele din urmă, toate divergențele și îndoielile au fost lichidate, și noile principii au fost adoptate în unanimitate, iar Marx și cu mine am fost însărcinați să elaborăm manifestul, ceea ce am și făcut imediat după aceea. Cîteva săptămîni înaintea revoluției din februarie, manifestul a fost trimis la Londra pentru a fi tipărit. De atunci el a făcut ocolul lumii, a fost tradus în aproape toate limbile și mai servește și azi în cele mai diferite țări drept călăuză mișcării proletare. Locul vechii devize a ligii: „Toți oamenii sînt frați” l-a luat noua lozincă de luptă „Proletari din toate țările, uniți-vă!”, care proclamă fățiș caracterul internațional al
