necontenit. Manufactura deveni și ea neîndestulătoare. Atunci aburul și mașina au revoluționat producția industrială. Industria mare modernă luă locul manufacturii: locul stării de mijloc industriale îl luară industriașii milionari, șefi ai unor întregi armate industriale, burghezii moderni.
Marea industrie a creat piața mondială, pregătită prin descoperirea Americii. Piața mondială a determinat o dezvoltare imensă a comerțului, navigației și comunicațiilor pe uscat. Această dezvoltare a influențat la rîndul ei asupra extinderii industriei, și, în aceeași măsură în care se extindeau industria, comerțul, navigația, căile ferate, se dezvolta și burghezia, mărindu-și capitalurile și împingînd pe planul al doilea toate clasele rămase din evul mediu.
Vedem deci că burghezia modernă este ea însăși produsul unui îndelungat proces de dezvoltare, al unui șir de revoluții în modul de producție și de schimb.
Fiecare din aceste trepte de dezvoltare a burgheziei a fost însoțită de un progres politic corespunzător[1]. Stare asuprită sub domnia feudalilor, asociație înarmată ce se administra singură în comună[2], ici republică municipală independentă, dincolo stare a treia, datorînd dări monarhiei[3]; apoi, pe vremea manufacturii, contrapondere împotriva nobilimii în monarhia bazată pe stări sau absolută, temelie principală a marilor monarhii în genere, burghezia
- ↑ În ediția engleză redactată de Engels în 1888, după cuvintele „progres politic corespunzător” sînt adăugate cuvintele: „al acestei clase”. — Nota Red.
- ↑ „Comune” se intitulau orașele din Franța chiar înainte de a fi reușit să smulgă de la stăpînii lor feudali autonomia locală și drepturile politice ca „stare a treia”. În general am citat aci Anglia ca țară tipică pentru dezvoltarea economică a burgheziei, iar pentru dezvoltarea ei politică, Franța. (Nota lui Engels la ediția engleză din 1888.)Astfel denumeau tîrgoveții din Italia și Franța așezările lor orășenești, după ce răscumpăraseră sau smulseseră cu forța, de la stăpînii lor feudali, primele drepturi de administrație autonomă. (Nota lui Engels la ediția germană din 1890.)
- ↑ În ediția engleză din 1888, după cuvintele: „republică municipală independentă” sînt adăugate cuvintele: „(ca în Italia și Germania)”, iar după cuvintele: „stare a treia, datorînd dări monarhiei” sînt adăugate cuvintele „(ca în Franța)”. — Nota Red.
