Sari la conținut

Pagină:Longus - Daphnis și Chloe (Constantin Ion Balmuș, 1922).pdf/82

Această pagină nu a fost verificată

78

șare, mai ales Daphnis, căci după o iarnă de stat în casă și de hodină, se făcuse flăcău în toată firea. Il apucà tremurul după un sărut, se pierdeà de plăcere când o strângeà în brațe și se făcuse în toate mai iscoditor și mai îndrăzneț.

XIV. O rugà pe Chloe să-i dea tot ce dorià, să se culce cu el goală mai mult timp, de cum obișnuiseră ei mai înainte, căci, ziceà el, — numai atât mai rămăsese din învățătura lui Philetas, singurul leac care să-i potolească dragostea. Și când ea îl întrebà, ce puteà fi mai mult decât un sărut, o îmbrățișare și culcatul împreună, ce aveà să facă el, dacă s’ar fi culcat gol cu dânsa? «Tot aceea ce fac și berbecii cu oile, ziceà Daphnis, ori țapii cu caprele.

Tu nu vezi că după asta, nici ele nu mai fug de ei, nici dânșii nu se mai ostenesc după ele, ci pasc împreună ca și cum ar fi gustat aceeaș plăcere. După cât se pare, acest lucru e ceva dulce care biruie chinurile iubirii». — «Dar tu nu vezi, Daphnis, că țapii și caprele, berbecii și oile, stau în picioare și ele tot în picioare îi sufăr? Ei sar, iar ele îi țin în spate. Și tu vrei să mă culc cu tine, și încă goală! Totuș, cu cât sunt ele mai acoperite cu lâna lor, decât mine desbrăcată!»

Daphnis o ascultă și stătù mai mult timp culcat cu dânsa, dar fiindcă nu știà să facă nimic, din cele ce-i trezeau plăceri, o sculă și se lipì de ea pe dinapoi, făcând ca țapii. In felul acesta, însă,