I. Cum aflară Mytilenienii de cele zece corăbii, iar niște oameni, cari veneau dela câmp, înștiințându-i de jaful ogoarelor, socotiră că nu trebuie să sufere una ca aceasta dela Methymnieni, și hotărîră să purceadă cât mai în grabă cu răsboiu împotriva lor. Strânseră trei mii de hopliți[1] și cinci sute de călăreți și-i trimiseră pe uscat sub căpetenia lui Hyppassos, fiindu-le teamă să pornească pe Mare ’n timp de iarnă.
II. Acesta plecă, dar nu jefuì ogoarele Methymnienilor, nici nu prădă turmele și avuturile plugarilor și-ale păstorilor, căci — gândià el — aceasta e mai mult faptă de hoț decât de căpitan. Merse dar repede spre oraș, ca să intre fără veste, pe porțile nestrăjuite de nimeni. La vreo sută de stadii[2] depărtare de oraș îi ieșì înainte un crainic cu rugămintea să le dea puțin
