66
gul lui de bun cântăreț. Cântă ca pentr’o cireadă de boi, apoi pe placul unei turme de capre, și’n urmă, cum li-e drag oilor.
Cântecul oilor erà duios, al boilor răsunător, al caprelor ascuțit. Intr’un cuvânt, un singur naiu cântă pe rând, cât trei.
XXXVI. Cuprinși de farmec, tăceau cu toții. Numai Dryas se sculă și, rugându-l să-i cânte ceva vesel, ca ’n cinstea lui Bacchus, începù să joace ca la culesul viilor.
Când făceà pe culegătorul, când pe unul care aduceà coșurile cu struguri. Acum îi călcà, acum umpleà buțile și bea must dulce. Deșì numai prin semne, așà de firesc le făceà Dryas pe toate, de li-se păreau că văd și vinul și teascul și buțiile și pe Dryas cum bea.
XXXVII. Bătrânul acesta după ce-i desfătă pe toți cu jocul, mai ațâță și pe Daphnis și Chloe, cari, îndată se sculară și începură să joace povestea lui Lamon.
Daphnis făceà pe Pan, iar Chloe pe Syrinx. El cătà s’o roage ceva, ea ’și râdeà de dânsul, fără să-l asculte, până ce Daphnis se luă după Chloe, mergând în vârful degetelor ca țapii.
Chloe se prefăcù că-i obosită de fugă, și, la urmă, se ascunse în pădure, în loc de eleșteu. Daphnis luă atunci naiul cel mare al lui Philetas și începù să-i zică un cântec plângător ca de îndrăgostit, altul de iubire, ca și cum ar fi vrut să-i
