65
duindu-i că-i va face toate caprele să fete câte doi iezi.
Ea râse de dragostea lui și-i spuse că nu primește un îndrăgostit, care nu-i nici țap nici om întreg.
Pan atunci se repede după dânsa s’o prindă cu sila. Syrinx se ferește de gândurile lui și fuge și fuge, până ce se ascunde ’n niște trestii și se face nevăzută, într’un eleșteu.
Mânios, Pan rupe trestiile, dar negăsind copila, înțelege ce s’a întâmplat. Atunci făcù el naiul împreunând cu ceară trestii de lungimi deosebite, cum deosebită le fusese dragostea.
Și așà, copila frumoasă de altădată e acum naiul răsunător».
XXXV. Lamon sfârșise de povestit și Philetas începù să-l laude că le spusese o poveste mai dulce ca un cântec, când sosì și Tityr, aducând lui tată-su naiul. Și ce naiu! Mare, din țevi groase de trestie și pe unde erà lipit cu ceară, mai erà legat și cu aramă. Ai fi zis că-i aìdoma acela pe care întâia oară îl făcuse Pan.
Philetas se sculă să se așeze pe un loc mai ridicat și încercă mai întâi fiecare trestie. După ce se încredință că suflarea îi trece neîmpiedicată, începù să sufle cu puterea din tinerețe, de-ai fi crezut că se aud mai multe fluiere odată, așà de tare răsunà naiul!
In urmă, suflă din ce în ce mai slab, de scoase sunete tot mai dulci și-și arătă, astfel, meșteșu-
