Pagină:Literatură și știință - Volumul I (1893).pdf/256

---

Cumintele tateĭ, cuminte!
Îmĭ vine să-mĭ ĭes din minte,
Cînd văd prea bine, cînd știŭ
Că n’am să-l maĭ văd viu…

Leule! oprește al tăŭ pas,
Durereĭ mele dă-ĭ glas
Să plîngă sfînta comoară,
Ce nu maĭ poate să moară…
Dă-mĭ dințĭ, inima să-mĭ rup,
Dă-mĭ unghiĭ, groapa s’o destup…
Săpațĭ cĭocli, golițĭ mormîntul,
Svîrlițĭ afară tot pămîntul!
Cu sete mare, să mă cobor
În groapă, cu sete, cu dor
Mult, să mă uĭt la dînsul mult…
A luĭ gemete să le ascult…

  Sorinule,
  Seninule;
  Minteosule,
  Frumosule!

Sub așternutul de ghĭață,
Cine te ține pe brațĕ? —
Cînd plînge vîntul pe morminte,
Cine vine să te alinte? —
Gingașele-țĭ glume, cuĭ
Drăguțule! tu le spuĭ?…

Nenorocitul de mine!
Zădarnic te caut pe tine;
Zădarnic la zile te chem,
Zădarnic pe groapa ta gem. —
Glas, în secriŭ nu pătrunde;
Din secriŭ, glas nu răspunde…

N. BELDICEANU.