Această pagină nu a fost verificată
„O, tată, vai, tată, acum mă apucă,
Al ielelor craiu, simt cum viața’mi usucă!”
Și tatăl cu groază gonește în noapte,
La pieptu-i copilul se tînguie’n șoapte,
Ajunge acasă abia ’ntr’un răsuflet;
Copilul e’n brațe de mult fără suflet.
