Pagină:Ion Luca Caragiale - Opere. Volumul 2 - Nuvele și schițe.djvu/272

Această pagină nu a fost verificată

bine și aude glasuri de drumeți. Se ridică de mijloc și, cu mâna-ntinsă, începe duios, după canonul ei:

– Faceți-vă...

Când unul dintre drumeți îi taie vorba:

– De dimineață te-ai sculat astăzi, băbuțo!

– Ce să fac, măiculiță? dacă n-am somn, vai de păcatele mele!... Faceți-vă milă și pomană de o biată păcătoasă fără putere!

– Crede, bătrâno! zice ălălalt. Și își văd oamenii de drum.

– Crez, măiculiță, crez! să ne crează Dumnezeu pe toți, drăguțul!

Pe urmă, scoate din traistă o bucățică de covrig, o-nmoaie-n năstrapă și-ncepe s-o morfolească-n gingii.