termeni familiari cu toată lumea, firește că nu va zice ca mine și ca dumneata, când am veni dela acel Take, că vine dela d-l Take Ionescu, ci zice pur și simplu:
— De la Take.
— Ei?...
— Nu vrea să între în combinație... Hotărît!.. Cât n-am stat de capul lui!.. Nu vrea și pace!..
—!
— ...Când intram la el, ieșea șeful...
Noi, eu și dumneata, zicem d-l Petre Carp, sau d-l Carp, când ne e mai degrabă; amicul meu X... zice și mai simplu: șeful.
— Ei?
— Șeful era bine dispus... zice: «Mergi la Take?» zic «Da!» zice: «Mai caută de-l convinge și tu, că pe mine m-a obosit!» și a plecat râzând. Nu-l știi pe șeful?...
— Nu! zic eu.
— ...Zeflemist... Am râs alaltăeri cu el la Continental!....
— !!...
— Era și Barbu...
— D-l Delavrancea?
— Da... și Nicu...
— D-l Filipescu?
— Ei, da! și Costică...
— ?...
— Costică Arion... Costică ar fi vrut mai bine justiția; dar nu-l știi pe șeful? cu șeful nu se discută.
0 pauză, în timp ce nu știu cum să admir mai mult pe acest om, care, stând la mijloc, pe când de o parte îi stau atâtea personaje strălucite, de altă parte îmi permite să stau eu. Iată cum te ridică prietenia unui așa bărbat!.. Rup tăcerea, și, timid:
— Frate, a adevărat că or să scază lefurile?
— Nu se știe nimic pozitiv până acuma. Tocmai de asta vorbeam ieri cu Alexandru...
Amicul meu vede că-l privesc cu ochii unui om care nu-nțelege și:
