cum să se întoarcă să poată răsufla. Deși aproape de nămiez, în tot satul era astâmpăr desăvârșit ca-n puterea nopții; ba nici glas de câine nu se mai auzea, cine știe în ce adăposturi se odihneau paznicii curților. Drumul parcă era pustiu...
Domnul Stavrache încuie cicmigeaua, pe urmă prăvălia, și trece-n odaie, la căldură... După ce se dezmorțește bine domnul Stavrache la gura sobei, iacă-te, pe-nserate, că bate cineva la ușă.
Care-i acolo? întreabă hangiul. Eu, domn Stavrache, răspunde un glas slab de copilă... Deschide. Hangiul trage veriga. Vântul de-afară duhnește pe ușă, aruncând înăuntru o fetiță foarte rebegită. Copila d-abia poate vorbi; fălcile îi sunt înțepenite de frig, deși, pe potrivă de copil sărac, e destul de bine îmbrăcată: are peste cămășuță minteanul lui tată-său; pe picioarele goale niște cizmulițe vechi ale mă-sii, și pe cap un testemel. Ce vrei?
M-a trimis maica, să-i dai de un ban gaz, și taica de doi bani țuică. Și fata scoate de sub mintean cu băgare de seamă două clondire. Da... zice să nu pui gaz în a de țuică și țuică-n a de gaz, ca alaltăieri, că iar mă bate... și... să măsori bine... Da bani ai adus? Ba!... zice ca să scrii. Iar să scriu?... Scrie-v-ar popa să vă scrie de pârliți? În prăvălie d-abia se mai vede. Fetița, apropiindu-se de domnul Stavrache, care-i toarnă țuică, rămâne cu ochii pe un covrig stingher, uitat pe tarabă. Hangiul s-apleacă sub tarabă să ridice tinicheaua cu gaz; în clipa aceea, fetița întinde mâna, ia covrigul și dă să-l vâre iute sub mintean; dar domnul Stavrache se ridică. O fi tras cu coada ochiului, ori știa că fusese un covrig pe tarabă și acu pierise? că, fără vorbă, lip! o palmă peste obrazul înghețat. Lasă covrigul, hoațo!... De mici vă-nvățați la furat, fire-ați ai dracului! Fata a lăsat covrigul și a pus mâna pe obrazul încălzit. Apoi a luat cuminte sticlele, le-a ascuns sub mintean și a pornit afundându-se în negura nopții viscoloase.
Cu acest exemplu, mai lung încă decât celalt, încerc a ademeni lumea să citească toată povestirea, atât de puțin cunoscută. În afară de aceasta, trebuia arătată întreagă această întrerupere a viselor chinuitoare ale
