Pedagogul: No! ce-i grămakica?
Școlerul: Grămakica iaste...
Pedagogul: No că-z ce iaște? că-z doar nu iaște vun lucru mare.
Școlerul numai apoi se răculeje și răspunghe: grămakica iaște o știință ghespre cum lucră limba și lejile mai apoi la cari se supune aceea lucrare, ghin toake punturile ghe veghere.
Pedagogul: Bravo, mă! prostovane! (îi zic așe doară nu spre admonițiune, ci spre înghemn și încurajare). No, acuma, spune-ne tu numai cum se împart substankivele? Școlerul, la întrebarea aceasta a mea doară, musai să răspunză, nețăsare, amăsurat priceperii și rățiunii sale:
Școlerul: În substankive care se văd și substankive cari nu se văd - reșpeckive concreke și abstracke!
Pedagogul: Apoi merem mai gheparte pe ogorul pedagojic și punem cheskiunea doar:
Ați auzit voi, copii, ghespre jăn? Ce iaște jănul?
Școlerul răspunghe: Jănul e cumu-i lucru: masculin, femenin și ekerojen au neutru, reșpeckive ghe bărbat, ghe femeie și ghe ce nu-i nici bărbat, nici femeie.
Pedagogul: Esemple doară...
Școlerul apoi musai se exprime astfel:
Calul îi substankiv masculin; iel se schimbă în iapă, ș-apoi ghevine femenin.
Pedagogul: No! dar neutru?
Școlerul (inoțent cumu-i, el nu poake da exemplul aghecvat; eu, pedagogul, atuncia-s gata să-i dau ilustrățiunea keoriei)...
Pedagogul: Neutru! Neutru mai apoi, dacă-i calul masculin și iapa femenină, neutru-i catârul, carele nu-i nici cal, nici iapă, nici măgar, nici cal: e catâr, aghică corșitură, ghe îmbele jenuri, și mai gheparke pentru aceea se conzultă zoologhia, care-i o altă știință naturale, și doară naturalia non sunt turpia!...
După aceea doară, școlerul musai să fie, în rățiunea să puerilă, eghificat pe gheplin ghe jănurile tutor substankivelor.
Vine numai dup-aceea cheskiunea makemakică... Spune-ne tu doară, Bârsăscule! (zic eu școlerului) ce înțăleji tu prin curbă, o linie curbă?